Mereu e ceva de făcut... sau NU!?

Bună, prieteni virtuali!

Aşa a-nceput una dintre prinţese... şi-apoi, fie de teamă, fie din lipsă de inspiraţie, fie de lene (uitucie...), fie..., a uitat să mai scrie! Şi atunci m-am hotărât să scriu eu ceva pe-aici, spre completare! De colorat şi... italizat, eu am făcut-o, ca să se vadă contribuţia fiecăruia dintre noi: anonima... şi eu!

Care-o fi autoarea???

Dragi prieteni virtuali, aceste formidabil de unice prinţese pe care încerc să le direcţionez cumva în tainele scrierii creatoare sunt grozave, deci merită cu prisosinţă să le cunoaşteţi: sunt frumoase, vesele şi pline de iniţiative lăudabile, poate-s puţin cam gureşe, cam idealiste, cam delăsătoare..., dar, cu timpul lucrurile se vor schimba în bine. Veţi vedea!
Ideea lor, implicit şi-a mea, era să ştiţi (adică, mai întâi, să aflaţi!) că pe blogul lor nu te vei plictisi niciodată, mereu vei afla lucruri. Noi. Interesante. Surprinzătoare. Amuzante.
Timiditatea şi... spiritul de prinţese le fac să nu se vadă, tumultuos, ceea ce au cu prisosinţă de spus, de mărturisit, mai mult sau mai puţin repede-repede. Ele cred că timpul are muuultă răbdare cu ele, încă mai visează frumos, şi cine visează nu prea mai are timp şi de consemnarea... visurilor: se pierde şirul visului, zic dragele de ele!

Nu-i corect!, poza asta nu e bună!, daţi vina pe mine!...

Titlul postării deja e incitant, eheeei! să fi fost şi continuarea..., aţi fi văzut voi cu cine aveţi de-a face!!
Voi aveţi răbdare (că eu mi-am pierdut-o şi de-aia am postat...) şi-o să vedeţi că aşteptările voastre nu vor fi înşelate, ba, cu prisosinţă, dimpotrivă! Numai, vorba lui nenea Zaharia: Aveţi puţintică răbdare!
P.S.: Să ştii că a mai fost o postare de-asta... aeriană, dar acea prinţesă a fost atât de timidă, încât n-a scris niciun cuvânt, deci nici eu n-am avut ce să adaug. Aici e altceva: avem titlu, avem formulă introductivă... Eeei!?

Paradoxal şi de neuitat! O zi frumoasă şi tristă!...

Mereu e ceva de făcut... sau NU!?

Fără semnătură, că nu-i nevoie de ea...