Pentru că se apropie (încet) weekendul...

Mâine e joi... Hmm, e destul de bine, a trecut repede săptămâna. Să vă spun (scriu) ce ore avem mâine. 

8:00: Matematică. Începem bine ziua... Să sperăm că trece repede această primă oră, neagreată printre noi, prinţesele. 

9:00: Română. Perfect. Ştiţi deja cam ce presupune această oră din celelalte zile: comunicare, seriozitate, înţelegere, plăcere şi uneori, puţină distracţie. 

10:00: Englezăăă!!! Mie îmi plac orele de engleză: facem exerciţii, comunicăm, învăţăm multe lucruri folositoare. 

11:00: Biologie. Pfff... Prinţesele deja au dureri de cap. Nu din cauza doamnei profesoare, ci pentru că nu întelegem şi, de-aia e destul de greu. Dar ne menţinem noi pe linia de plutire!

12:00-14:00: Pedagogie! Iar! Ca să ştie tot poporul, mâine este ziua oficială a prinţeselor! La cele 2 ore de pedagogie, cu acceptul doamnei profesoare, vom aduce prăjituri, suc şi vom face karaoke! Distracţie în stil regal. 

14:00: Dirigenţie. A doua şi ultima oră (uneori, și oară...) când o vedem pe doamna dirigintă într-o săptămână. O oră foarte relaxantă în care putem, în sfârşit, să vorbim deschis. 

Şi la 15:00, gata orele! Perfect. Acăsică, la căldurică și altă mâncărică şi muuulte diminutive. 

Destul de scurt, dar cuprinzător, încât să nu vă plictisiţi, nu? 

Salutări, Dana! >:D<

Bunăă !
Pentru că foarte multă lume e curioasă cum e la  practică, ce facem acolo, ce scriem, dacă ne place, sau nu ne place etc., m-am gândit să îi ajut puțin pe cei interesați.

Ana,Mada,Sabina si clasa aII-a A

Facem practică îndrumate de doamna înv. Ana Maria Mitrofan (nu, nu este rudă cu Andreea noastră). De precizat și de reținut: este o persoană foarte inteligentă, amabilă, stilată, frumoasă..., ce să mai zic?, e o adevarată doamnă.

Sabina,Mada si eu <3

Avem practică Marți (după cum știți de la Dana), de la ora 9 până la 12. Suntem împărțite în 6 grupe, fiecare de câte 5, repectiv 6 în ultima grupă. Mergem la clasele: I B (doamna învățătoare Cristina Beldiman), a II-a A (d-na Nicoleta-Elena Rischi), a II-a B (d-na Maria Erneanu), a III-a A (d-na Valerica Popa), a III-a B (d-na Georgeta Coltofeanu), a IV-a B (d-na Mirela Prodea).

Stăm câte 3 săptămâni la fiecare clasă. În aceste 3 ore avem de observat diferite materii pe care vom ajunge să le predăm: Mate, Română, Științe ale naturii, Muzică, Desen , Geogra' etc.
Doamnele învățătoare ne explică subietele, tipurile și etapele lecțiilor, iar asta ne ajută muuultt. (Mulțumim!!!)

La sfârșitul orelor de practica, fiind ultima săptămână cu această clasa (a II-a A), m-am gândit să facem o poză de grup în care îmi pare foarte rău că nu apare și doamna învățătoare Nicoleta-Elena Rischi, pentru că mie personal îmi este foarte dragă. (Vezi poza de mai sus)

Copiii sunt vorbăreți, drăguți foc, gata să-ți dea orice ai nevoie, chiar și... cornulețul și lăpticul lor, atunci când colegele lor mai mari mor de foame...

De la varianta mai mică a Sabinei :)

Sabina

De la Larisa din clasa I B

Ana

Ana :)

de la prietenul Mădălinei din clasa a II-a

Deoarece au fost anunțați că nu o să ne mai vadă decat peste muuultt timp, s-au gândit să ne dea niște cadouri de care ne-am bucurat enooorm! (Mulțumim, dragilor!)

Vasilică Mondialul

Deocamdată, cam atât din viața noastră de la practică.

Pupici muuulți, mulți, mulți de la Ana !

Ca să sparg plictiseala!

Deja e mijlocul săptămânii. Prinţesele încep să se obişnuiască din nou cu rutina. Să vă prezentăm (din nou) o zi din viaţa noastră:

8:00: Limba engleză. O oră care este, prin prisma mea, foarte importantă. Din păcate, e mai mult părerea mea, decât părerea generală... Prinţeselor nu prea le place engleza... Dar doamna profesoară este extraordinară şi e alături de noi şi ne ajută.

9:00: Ora noastră preferată. Mmnu… La matematică multe suntem sub nivelul pământului, tămâie! Pe cât e doamna profesoară de bună, pe atât e materia de rea! În acest caz, profesoara este Prâslea, iar matematica este Zmeul cel rău-voitor... Ghinion!  Dar încercăm să ne adaptăm şi să facem faţă. Nu prea ne iese, dar intenţia contează.

10:00: Religie. O oră plăcută, liniştită, cu doamna profesoară care este foarte drăguţă şi înţelegătoare.

11:00: Din nou ora de fizică. DOAMNE-AJUTĂ!

12:00: Ora de spooort… Bun. Prima oră din săptămână în care o vedem şi noi pe doamna dirigintă.

13:00: Limba română. În sfârşit o oră relaxantă, dar serioasă. Putem, în sfârşit, să vorbim, să ne spunem părerile şi să lucrăm ceva ce ne place: să citim, să povestim opere celebre...

Acesta este programul nostru de miercuri. De aici începem să ne trezim din amorţire şi să conştientizăm că totuşi, suntem la şcoală. Luni-lene, Marţi-lene, Miercuri - ne-am cam trezit…, Joi - Vaaai, nu!, Vineri - ŞI E (iar) WEEKEND!!!

Salutări, Dana! >:d<

(Rutina de dimineaţă)

O zi altfel...

Eiii... DA! Pe la noi pe la liceu mai sunt şi altfel de zile decât cele de carte și iar carte. Zile în care "tragem chiulul" de la ore (aşa credem noi) şi suntem de SERVICIU PE ȘCOALĂ!

În tot acest timp (adică de la 7:30 până la 15:15) trebuie să stăm două fete la intrarea elevilor şi o fată la intrarea profesorilor şi mai trebuie să scriem persoanele străine care intră în scoală, să sunăm de ieşire sau de intrare şi altele...

Dar, destul cu astea, că sunt plictisitoare!!!

Iată cam cum începe o astfel de zi:

Pe la 7:30 trebuie să fii la școală (muuult mai devreme ca de obicei) off!!! Apoi,  încep să apară primii elevi, care sunt foooooarte "dornici de școală" (se vede de pe feţele lor, mai ales în zilele de luni când ştii că ai în față 5 zile de scoală  în care trebuie să înveţi, să faci teme şi să dai teste... uff!).

De atunci, adică de pe la 8, 8 și 10, staaai până la ora 15:00 pe un scaun şi îţi "omori nervii" cu observaţii (ironic, toate legate de uşă!!) la adresa colegilor mai mici sau mai mari: ÎNCHIDEŢI UŞA, CĂ ÎMI ESTE FRIG!  NU MAI TRÂNTIŢI UŞA! sau AVEŢI GRIJĂ CU UŞA! şi tot aşa, în fiecare pauză, până la un moment dat, când îţi dai seama că vorbeşti în zadar şi renunţi resemnată.

Dar statul degeaba îţi aduce şi satisfacţii..., ne mai jucăm pe laptop..., sau mai avem "musafiri" (cei care au oră liberă, care vin prea devreme, când uită că au ore de la 9 sau chiar elevi de pe la alte licee). Bine! trebuie să ştiţi că toate acestea sunt valabile pentru elevii care stau la intrarea elevilor. Celălalt..., eheeee..., nu vreți să știți...: singur, trist şi neajutorat, fiind nevoit să se descurce doar cu un iPod şi mereu stresat că trebuie să sune la fără 10 sauuu "Oare asta e pauza mare??"
Dar merge..., singuraticul se adaptează, timpul trece totuși, când prietenii te ajută şi mai faci cu rândul: una, o oră, alta, o oră. Mai socializezi și tu... că, unde-s doi...
Bineînţeles că şi de aici se nasc certuri cum ar fi: Eu am stat acolo o oră şi 20 de minute, acum e rândul tău! Ba nu, eu am stat 2 ore! şi tot aşa până când realizăm că este, uraaa!!!, ora 15 şi trebuie să plecăm, dar nu înainte de a ne lăsa "amprenta" în registru, care la sfârşitul unei zile este completat (nu numai) cu numele persoanelor străine, ci şi cu inimoare, steluţe şi alte semne de „nu mă uita”, făcute la plictiseală.

Şi aşa se încheie o zi " de serviciu pe școală" şi... a doua zi... Hooppp! Din nou la programul normal..., la orele obişnuite şi la rutina zilnică.

Pupici, Theo! :*:*

Pozeee:">

Doamna dirigintă...

Gama DO

Halloween:X

 Și pentru noi școala este uneori obositoare i-)

Activitate specifică prințeselor:D

BOMBOANE =p~

Într-o oră "interesantă"

Lipsă de ocupație (presupun) :))

Iacă-ne și noi pe patine:D

Grupul celor care ne-am apucat de învățat..., nici nu va imaginati ce..., CHIRILICA. Și, ca să ne și lăudăm puțin, am descifrat deja câteva rânduri din primul text în chirilică:D

Am postat aici numai  câteva  din "dovezile" activităţii noastre din acest an. Urmează alte activități și, desigur, alte poze pe care le vom posta tot aici. Până atunci, mulți pupici:*:*Mada<3

Programul nostru pentru marţi, cum v-am promis

Marţea este ziua noastră preferată. De ce? Pentru că este ziua dedicată profilului:

8:00: Începem cu ora de logică. Doamna profesoară ocupă, de asemenea, postul de psiholog al liceului  nostru, „Andrei Mureşanu”. Doamna profesoară este o persoană foarte plăcută şi înţelegătoare.

9:00-12:00: Cele mai frumoase trei ore pentru profilul nostru: practica pedagogică. Trei ore interesante pe care le petrecem în „şcoala de jos”, la clasele primare. Deoarece profilul nostru oferă două specializări (educator/învătător), în primul semestru am fost la grădiniţă. Acum e altceva...

În acest timp facem observaţii, stăm cu copiii şi „furăm” din meseria învăţătoarelor. Primim material didactic care ne ajută pe viitor în meseria noastră.

La aceste ore am luat prima dată meseria „în piept” (nu, n-am dat-o de pământ): ne-am aşezat pe nişte scăunele mici, ca pentru copilaşi, încercând să învăţăm copiii pe nume. Emoţia primei întâlniri cu puştii e de neegalat.

12:00: Ora de muzică. O oră foarte importantă, deşi singura din timpul săptămânii. Majoritatea fetelor-o voce de înger. Ţin să laud câteva dintre ele, în mod special: Mădă A., Carla M., Flore C., Alexandra G. Bravo, fetelor!

13:00-15:00: Cele 2 ore de pedagogie. La aceste ore învăţăm cum să înţelegem copiii, cum să ne purtăm cu ei, tactici eficiente de învăţare şi cum să avem grijă de ei. Tot ce învăţăm aici, aplicăm la practică.

După cum am promis, fac programul pe toată săptămâna. Pentru voi, fetelor, expun dintr-o lumină plăcută ceea ce vă... place, ca să nu devină rutină şi să vă plictisească... Pentru voi, cititorii..., arăt ce înseamnă să ai un ţel şi, mai ales, cum e să-l urmăreşti, pas cu pas, spre a-l îndeplini, deşi nu e uşor. 

Am încercat să fac postarea cât mai scurtă, dar detaliată.

Salutări, Dana! >:d<

Distractie pe patine .

Hello, lume virtuală! 
Stăteam azi și mă gândeam..., ce ar fi să mai postez și eu ceva? Ce? Acum, daca am fost prima..., nu trebuie să mai postez nimic până-mi vine iar rândul?? Eeee! Îmi aminteam cu plăcere de ieșirea noastră la patinoar, activitatea pe luna februarie..., hmmmm!!, care, drept să spun, mi-a plăcut mult-mult! Chiar dacă nu am fost toate, ne-am distrat de minune și aventura a mai fost întreținută și de câte o glumă - două. Cu noi a fost și doamna dirigintă, țnsă a stat pe margine, dar măcar a fost cu noi. M-a bucurat faptul că am stat împreună, nu pe grupuri (cu ocazia asta ne-am cunoscut și noi mai bine). Prințesele au făcut "show" pe patine, că de'!, trebuia să ieșim și noi puțin în evidență!
A fost foarte drăguț și sper că și colegelor mele le-a plăcut (nici nu mă-ndoiesc...!). Suntem noi fete serioase, dar bineinteles că știm să ne și distrăm! Pe parcursul ieșirilor, voi mai posta. Deocamdată, sfârșit!

  


Vă pup , Bybu <3 !

Doar un gând...

Clasa a IX-a P... este o clasă deosebită. În primul rând, suntem singura clasă cu profil pedagogic din Braşov. În al doilea rând, suntem o clasă formată din 31 de caractere şi moduri de a trăi viaţa diferite, 31 de personalităţi şi de gândiri. De asemenea, suntem unice şi prin faptul că putem împărţi, una cu celelalte, fiecare zâmbet, lacrimă, bucurie sau tristeţe. Orice surâs este molipsitor...
Sinceră să fiu, la început credeam că nu o să ne înţelegem deloc, pentru că primele impresii au fost foarte variate. Pe parcurs, părerile s-au schimbat şi mi-am dat seama că suntem un colectiv minunat şi nu spun asta doar pentru ca să dea bine (poate doar puţin...), ci pentru că asta simt şi cuvintele scrise acum sunt mici copii (că tot este profilul de aşa natură) pe lângă sentimentele pe care le am eu şi sunt sigură că şi colegele mele sunt de aceeaşi părere.
     Ceea ce apreciez eu cel mai mult este faptul că suntem o clasă de fete sensibile şi demonstrăm asta în fiecare zi: la frumoasa zi de Dragobete, prin faptul că ne implicam toate în activitatea cu Hospice-Casa speranţei, prin compasiunea oferită pentru persoanele triste şi multe altele.
      Eu nu aş da această clasă pe nimic, pentru că, atâta timp cât stau cu ale mele colege, ma simt ca în sânul familiei, exact ca un copil (iar, că tot e profilul de aşa natură!).
      Aş vrea să vă spun vouă, iubitele mele colege, că vă iubesc enorm şi că sper ca totul să rămână aşa cum a început: minunat. Vreau ca aceşti ani de liceu să fie perfecţi, cu glume, certuri (că nu se poate fără...), împăcări şi activităţi împreună.
      Aş vrea, de asemenea, să le mulţumesc tuturor domnilor profesori, care ne îndrumă spre o cale mai bună în viaţă şi care, în mare parte, ne înţeleg problemele, frustrările şi oboseala. 


Cu drag, Renata şi prietena ei cea mai bună! >:D<

Începutul de săptămână şi câteva descrieri

 Pentru că mâine este luni, iar noi, fetele din clasa a IX-a P, ne continuăm rutina de după weekend ca orice elev, voi încerca să vă povestesc cum decurge un început de saptamână în colţul nostru de Rai. 
 7:40: Bineînţeles, începem să ne strângem în clasă de când cânta şi cocoşul. Mai avem şi câteva întârziate, dar trecem peste, deoarece (mai nou) avem şi sfertul academic. Avem 15 minute să intrăm în clasă dupa ora 8:00.
 7:50: Ne-am adunat aproape toate, din toate colţurile judeţului şi nu numai... Încep glumele matinale, un obicei căpătat din plictiseala de zi cu zi şi din nevoia de a sparge gheaţa. Sau liniştea...
 8:00: Intră domnul profesor de română în clasă. De aici începe adevarata bună-dispoziţie. Discutăm, povestim. Dar totul până la o limită. Apoi începe partea serioasă şi trecem la treabă. Începând ziua cu dânsul, cãpãtãm energie pentru tot restul orelor.
 8:50: Prima pauză. În general, ieşim din clasă, ne plimbăm, socializăm (aşa se zice??) cu restul tovăraşilor de "suferinţă". 
 9:00: Intră doamna directoare, profesoara de geografie. O persoană simpatică, înţelegatoare, care face orice elev să iubească materia dânsei. Ora decurge normal, fiind cuminţi (cu mici excepţii) şi ascultând ce ne predă. Cu doamna profesoara înveţi din clasă, nu e nevoie să toceşti acasă. 

 9:50: A doua pauză. Deja ne dezmorţim de tot. Ca în orice pauză, câteva prinţese mănâncă zdravãn..., altele întreţin atomosfera, altele nu fac de niciunele... 
 10:00: Ora de istorie. O ora plăcută, o materie plăcută, un profesor plăcut. Domnul profesor face orele cât mai atipice, să nu ne plictisim. Le animă cu trucuri magice şi cu un banc-două. Dar şi când e nevoie de seriozitate deplină, este ! 
 10:50: Pauza mareeee... 20 de minute de dormit, lenevit, recreat sau mâncat. În pauza asta ne ajutam unele pe altele: câteva prinţese ne împletesc părul, altele ne fac unghiile sau ne dau sfaturi despre cum sa ne îngrijim mai bine. Chestii de fete! (Discreţie totalã! şşşşt!) 
 11:10: Ora de TIC (Tehnologia Informatiei si a Comunicatiilor). O ora în care lucrăm mult. Şi nu-i un lucru grozav, că nu ne prea pricepem. Trecem peste... 
 12:00: (Din cauza decalajului de la pauza mare, toate pauzele s-au mutat cu 10 minute mai târziu.) Altă pauză obişnuită. Mai jucăm cărţi, mai ascultăm muzică... 
 12:10: Ora de fizică. Deja ne iau durerile de cap,picioare,burtă şi maseaua!... Altă materie la care nu ne pricepem. Oricum, doamna profesoară ne ajuta şi ne înţelege. 
 13:00: Ultima pauză. Stăm în clasă, mai citim o revistă şi bârfim. Iar, chestii de fete. 
 13:10: Ora de franceză. Pentru un sfert de clasă, nu e o ora tocmai uşoară, deoarece câteva am facut germană în generală. Oricum, ne adaptăm şi o să le ajungem pe "avansate". Deşi nu e corect "avansate", pentru ca ele sunt la nivelul normal. Noi suntem mai în spate. 
 14:00: Gata şcoalaaa! Ce bine e să ştii că mergi acasă, te relaxezi... Mmmnu... Nu e chiar aşa de bine. Ajungem acasă şi ne punem pe învăţat. Seara cădem de oboseală şi marţi..., cu veselie şi aplomb, de la început! 



Noi, prinţesele din clasa a IX-a P, suntem mândre de liceul, colectivul şi profesorii noştri! Tot înainte şi capul sus, prinţeselor! Suntem în clasa asta pentru un scop. Şi nu ne dăm batute! Şi dacă sunteţi cuminţi şi silitoare, vă fac orarul pe toată săptămâna!


Salutări, Dana. >:d<

Aşa, ca de Dragobete !

Să încep şi eu. În primul rând, mulţumiri Sabinei pentru caracterizările sale, m-au impresionat. Mulţumesc că eşti sinceră întotdeauna. 
În al doilea rând, vă mulţumesc vouă, tuturor, pentru că sunteţi nişte colege bune şi nişte persoane deosebite. 
În al treilea rând, mulţumiri din suflet domnului profesor de română şi echipei sale fenomenale. Ştiu, domnule profesor, ne-aţi rugat să nu vă mai lăudăm atât. Dar aici chiar este nevoie. După cum ştiţi, astăzi românii sărbătoresc Dragobetele. Şi tot astăzi am avut parte de cea mai frumoasă surpriză din ultimii ani (cel puţin în cazul meu): domnul profesor, împreuna cu doamna profesoară de cor au strâns o echipă de actori şi cântăreţi. Această echipă ne-a înfrumuseţat profund ziua, cântându-ne şi recitându-ne. Multe dintre noi au plâns (inclusiv eu...). Am fost atât de impresionate încât nu ne-am mai stăpânit lacrimile.  
Mulţumim, domnule profesor! 
După ziua de azi am realizat ce clasă de fete sensibile avem. În această clasă sunt tot felul de personalităţi. Începând cu cea mai delicată şi continuând cu (doar aparent) cele cu caracter puternic. Diversitatea este un lucru foarte important într-un colectiv. Niciodată nu ne plictisim! Nici nu ar fii posibil... 
Astăzi am mai făcut şi felicitări pentru Hospice-Casa speranţei, la cererea mai multor profesori. În timp ce le confecţionam, stăteam şi la o bârfă şi ascultam melodia cântată de echipa domnului profesor de română. Eram mai multe fete, adunate în ultima bancă de parcă eram prietene de-o viaţă şi făceam asta de ani buni. Cred că după ce anii o să treacă, ne vom aminti de această zi cu plăcere, înghiţind în sec cu gândul la liceu. 
Fetelor, haide să ne bucurăm de aceşti ani împreună, fără certuri şi discuţii. Să ne bucurăm de picul de copilărie pe care îl mai avem, să ne bucurăm de viaţă. 


Salutări, Dana. >:D<

Sa ne cunoastem mai bine ... :*

Buna…!!!

Vazand toate postarile de pe acest blog mi-am facut curaj sa postez si eu ceva.

Inainte de a incepe a scrie ceva vreau sa le felicit pe colegele mele care au scris aceste texte care pur si simplu mi-au facut ziua mai buna.

Despre asta va voi vorbi eu azi : despre colegele mele si despre legatura dintre noi care devine din ce in ce mai stransa.

La inceputul anului scolar ma gandeam ca suntem atat de diferite; fiecare dintre noi avand alti prieteni in liceu si alte interese. Ma gandeam ca nu vom fi niciodata destul de apropiate dar se pare ca m-am inselat. O data cu trecerea timpului am vazut cum se leaga prieteniile si desi unele dintre noi au deja o prietena mai apropiata nu renunta in a fi prietena si cu celelalte.

Totusi exista si moment in care poate nu suntem asa unite, moment in care ne “ranim” un ape alta si apoi regretam. Cu toate astea incercam sa trecem peste si sa ne amintim ca nimic din toate cele intamplate nu merita sa ne strice atmosfera din clasa. In asemenea moment trebuie sa ne amintim ce ne leaga.

Eu voi incerca sa va spun cate ceva despre fiecare din colegele mele, din punctul meu de vedere :

Ana A. = O fata foarte buna si sufletista, cu mult talent in design si dans.

Madalina A. = Ce pot zice ? O super fata, gata sa sara mereu in ajutorul altora mai ales la muzica.

Renata B. = Persoana care se schimba radical la orele de practica (in bine normal) si o buna prietena.

Bianca B. = Foarte glumeata si mereu gata sa ne faca ziua mai buna.

Catalina B. = Daca Bianca reuseste sa ne inveseleasca atunci sa o vedeti pe Catalina cand rade. Chiar daca esti foarte trist nu ai cum sa nu zambesti cand ii auzi rasul ei “colorat”.

Iuliana B. = O fata linistita, dar daca ajungi sa o cunosti este o perosana super de treaba.

Marina C. = Cea mai buna dintre noi la TIC caci de multe ori ne salveaza de intrebarile in “chineza” pe care ni le pune profa. Multumim Marina !!!

Florentina C. = O super voce … dar ea nu prea vrea sa ne incante cu vocea ei. Mai mult curaj Flore !!!

Dana C. = Cea mai cea ! Chiar daca nu vrea sa arate asta este o persoana super de treaba, o prietena adevarata care se implica cu totul intr-o prietenie.

Sorina C. = Talentata la desen. Cu un grozav simt al umorului.

Cinzia C. = Destul de timida cu oamenii pe care nu ii cunoaste dar cea mai petrecareata la Balul Bobocilor.

Catalina D. = Una din fetele care mereu trebuie sa ajute un prof (pt ca sta in prima banca si profii mereu apeleaza la ea si la colega ei) si buna prietena.

Alexandra D. = Fotomodelul clasei si cea care are curajul sa-ti spuna totul in fata indiferent de consecinte.

Alexandra G. = Alta fata super talentata la desen (pacat ca nu prea ii vedem operele) si la muzica.

Bianca G. = Scriitoarea clasei (una din ele) cu niste schite super.

Diana Il. = O fata sensibila.

Diana Is. = Sau Didi cum ii spunem noi este o fata foarte de treaba pe care te poti baza.

Manuela I. = “Nebuna” clasei. Ea si glumele ei te fac sa razi cu lacrimi.

Andreea L. = Manichiurista clasei. Cand ai nevoie de manichiura apelezi la ea.

Andreea M. = O fata sufletista in care cu siguranta poti avea incredere.

Carla M. = Asa cum s-a autocaracterizat “tigancusa” clasei, tot timpul vesela inaintea unei lucrari, devenind foarte stresata cu 5 minute inainte sa inceapa lucrarea.

Iulia P. = Ce ne-am face noi fara “s-ul” si rasul ei ? Orele de franceza ar fi pur si simplu plictisitoare fara ea.

Georgiana Izabella P. = O fata care sta cuminte in banca ei dar atunci cand vrea e de neoprit in toate.

Georgiana P. = Creata clasei si “prietena” profei de bio.

Andreea R. = Miss Dans la Balul Bobocilor! Ce mai, ne mandrim cu ea !

Madalina R. = Fata cu multe clame in par. Daca vrei clame te duci la ea.

Theodora R. = Braneanca clasei. Si desi toata lumea se astepta sa fie zgarcita sa stiti ca e exact opusul : foarte darnica.

Maria S. =  Sau Doamna Popa cum ii spune profa de desen. Cea care e mereu indrgostita dar mereu gata sa tea jute la nevoie.

Ioana T. = Nu e moment in care sa nu rada. Chiar daca te certi cu ea nu poti ramane suparata pe ea.

Mihaela C. = Moldoveanca clasei. O  super fata care datorita accentului ei te face mereu sa zambesti.

Cam astea am fi noi. Fetele din pedagogic.

Tot ce am scris despre fiecare fata este doar parerea mea si sper ca nimeni sa nu se supere pe ce am scris .

Va pup! Sabina :D

CRITICUL „CHINUIT” ŞI ELEVA „SILITOARE”!

Era marţi! Cum bine ştiţi, o zi obositoare pentru tot omu’. Totuşi, una din sutele de zile în care timpul trece într-o clipită…  Normal, o zi obişnuită din viaţa unui elev se desfăşoară dupa o schemă cunoscută până la plictis: şcoală, fugă după autobuz, teme, şi... pentru ca ziua să fie (de-) plină, şi ceva pași de Cha-Cha, la un club de dans din centru.
    Ei, ei… până în momentul de faţă… totul OK!... da, dar povestea continuă!... După o zi atât de obositoare, hotărăsc să mă relaxez cu o porţie de „bârfă”, cu ajutorul tehnologiei, că de!, suntem în secolul XXI!
Daaa, și, cum v-așteptați, partea interesantă abia acum începe. Domn’ profesor de limba şi literatura română, din pură coincidenţă..., era în acelaşi ’’loc’’.
Ei, și partea interesa(n)tă în această întâmplare, porneşte de la renumitul BLOG de pe internet... Şi cum suntem o clasa silitoare şi, mai ales, de profil  pedagogic, ne făcurăm și noi Blog, că doar de!, dacă nu noi, atunci cine? Eeei, şi pentru că trebuia să scriem ceva pe acel Blog, luăm mai apoi hotărârea să postăm câteva amintiri din primul semestru de liceu precum şi comentarii pe baza amintirilor. Şi, cum numele meu se regăsea pe acolo, am hotărât să scriu și eu unul…..
Buuuun, până aici totul clar, frumos, roooz! Şi, cum spuneam mai`nainte,  nimeresc să fiu în acelaşi timp cu domn`profesor de română pe calculator!

Iacătă-o pe Carla în mediul ei preferat! Nici nouă, colegelor, nu ne displace, ba dimpotriva...

După cum ştiţi, ca o elevă conştiincioasă și modestă ce mă aflu, îl rog pe domn`professor (marele nostru critic – adică îndrumător -  în ceea ce priveşte materialele scrise) să îmi spună câteva păreri despre comentariul postat. DA, totul bine şi frumos până începe „calvarul”… şi unde nu începe domn profesor să facă o întreagă listă cu greşeli… După o zi atât de obositoare, storcătoare (!!!) asta punea capac! Mă pusese dracu` să mă perfecţionez într-ale scrisului tocmai luându-l pe tată-său de maestru… taman acum! Normal, mândră de ce realizasem şi de laudele colegelor, trecusem pe cealaltă parte a balanţei. Ce-i de făcut? Greşelile erau tot mai multe şi tot mai rizibile, iar cuvintele: „punctuaţia!”, „ortografia!” sau banalităţile de dactilo din cauza repeziciunii, gen „gript-fript-dript” şi, mai ales, întrebarea care îmi tulburase oboseala acumulată „fii mai explicită, unde sunt detaliile ?!”, mă scoteau din minţi.
Of, concluzia mea cu privire la cele întâmplate era Una singură: mă băgasem singură în gura lupului!... Într-un final, greşelile au fost epuizate... SLAVĂ CERULUI! Totul era pe cale să se termine!... dar, NU. Mă înşelam amarnic... prozatorul „chinuit” nu se lăsa păgubaş prea repede... Acum, după toată această zi infernală, urma încă o „provocare”: să repar toate greșelile în acea seară..., iar prin această „povestire” am demonstrat, fără să vreau, zicala „leneşul mai mult aleargă!”sau, mai bine spus, „mama-mpunge şi eu trag, ce mai cusătură fac!” A voastră colegă și prietenă (CĂSCATĂ - n.n., A.N.), CARLA
PE PAROLA MEA DE DASCĂL „CHINUIT”, VORBA EI, CĂ POSTAREA-I APARȚINE! DAR N-ARE, SĂRACA, PAROLA!

Buna .... !
Citind articolul postat de Mada,colega mea din fata am observat ca fata asta "urata si rea" (cum ii place domnului prof. Anton sa spuna amintindu-si astfel de o veche prietena) a uitat sa precizeze cat de bine ne-am distrat la Balul Bobocilor urmarindu-le pe Andreea(Zuzu-cum ii place ei) si Alessandra la concursul de Miss, apoi intalnindu-ne aproape toate :( pe scena,unde am dansat pana la terminarea Balului.

 Sa nu uitam ca acum cateva saptamani cand a lipsit doamna prof. de Ed. muzicala am repetat cu Mada si Carla(cantaretele clasei) "gama do" . Pana la urma nu avem sindrumul "Cri du chat"(=Tipatul pisicii), cum credeam.

 Apoi,cand scumpa noastra doamna diriginta ne tot ameninta cu scaderea unui punct la purtare. Motivele fiind nesimnificative,banale (ca sa intelegeti ce vreau sa spun, am sa va dau un exemplu:lipsa unei adrese de  e-mail) bineinteles ca "printesele din P" au luat totul in ras si au glumit pe seama "notei la purtare" chiar cand draga doamna diriginta era in spatele lor. Banuim ca a ignorat toate acestea si speram sa nu se fi suparat prea tare .
 Sper,de asemenea ca nici Mada a mea sa nu se fi suparat ca am facut o "mica completare" la postarea ei.

 Pupici multi,Ana ! <3

P de la Printese

Pentru ca de momentele amuzante ne vom aminti cu cel mai mare drag peste ani as vrea ca in acest articol sa va reamintesc deja cateva. Chiar daca a trecut foarte putin timp de cand formam clasa a 9-aP deja s-au intamplat muulte.

La inceputul anului eram foarte amuzata de faptul ca cei mai mari din celelalte clase intrau la noi in clasa si exclamau in cor:”Uau.Boboace.Numai boboace!!”.O alta intamplare amuzanta a fost aceea cand am descoperit si noi ce trebuie sa facem ca sa ne cada draperia, motiv pentru care avem mare nevoie de baieti:)).Primul lucru la care cred eu ca am fost cel mai unite a fost atunci cand toate am luat in ras "ordinul doamnei diriginte: "Intrezis persoanelor straine in clasa” si daca se intampla ca dansa sa vina in clasa si aici sa fie si asazisele pesoane straine toate incercam sa le le scoatem din clasa fara a fi vazute. Unul dintre cele mai amuzante momente este atunci cand propunem anumitor profesori sa ne fie diriginte aducand argumente ca”Nooi va iubiiim!!”(stati linistit domnule A.N. dvs. ramenti preferatul nostru si chiar daca in acte nu ne sunteti diriginte noi oricum asa va consideram:X)

Acestea sunt doar cateva din cele intamplate pana acum.Pentru ca sunt o mare „fana” a intamplarilor amuzante sper sa mai avem parte de amintiri ca acestea si promit ca atunci cand se vor mai aduna cateva voi mai srie un articol tot aici pe blog.Pana la urmatoarea postare de-a mea va pup si nu uitati un lucru: Noi suntem 9P cu P de la PRINTESE si nu de la celelelate cuvinte cu P cu care ne aseamana multa lume!!Mada:*.

De inceput ...

Buna seara, prieten virtual! Afară ninge ca-n povești..., ce mai, e de-a dreptul minunat, iar eu..., cum nu mai sunt de săniuș!... hop'șa pe neeet! După ce caut vreo 5 minute pe cineva cu cine să vorbesc și eu diverse, sau măcar chestii, îl zăresc pe profu' de română pe mess. Hmmm, nu-i de ratat așa o șansă!, mi-am adus aminte că am avut o discuție cu dânsul, azi dimineață, la oră, știam eu că trebuia să fac ceva!, dar oare ce? Cel mai bine e să întreb - păi nu?

Fetele de la Pedagogic (profilul!) au și ele blog, că na!, e "fain" să-l posezi, dar... mai trebuie și administrat (ce nu facem noi pentru dragul nostru prof' de română!? - dar cine-o face primul???). Blogul nostru a fost deschis pe 10 februarie, dar ce să vezi? - de-atunci, nicio postare. Mă tot gândeam să sparg eu gheața, dar, fată!, despre ce să scriu? Și-apăi... cum să scriu? Dar, se putea?..., bineînțeles, profu' de română vine mai mereu cu o soluție.

După o conversație haioasă pe mess (și pentru care nu greșiți dacă mă invidiați!!) și după sfaturile date de domn' profesor, mi-am zis, plină de curaj, să fac eu primul pas, și să postez ceva ...

Încă de la probe s-au format prietenii, cu toate ne doream să fim colege, să ne înțelegem bine. Iată că pe 12 septembrie, în curtea liceului „Andrei Muresanu”, 30 de fete timide erau gata să înceapă o noua etapă a vieții lor: viața de liceu, sau mai bine zis: euforia anilor de liceu. Pe parcursul  lunilor ce au urmat, între noi s-a realizat o legătură strânsă,de suflet și sper din toată inima să rămână cel puțin tot așa până la final... și după! Cu toate suntem sigure că... acești ani vor fi minunați, plini de aventură, de reușite, de..., mă-nțelegeți!, de lumină!

Bineînțeles că nu totul merge bine, bineînțeles că uneori mai există și eșecuri, dar, în IX P, nu se numesc așa. Mai exista și unele neînțelegeri între noi, dar împreună trecem peste tot și toate..., știți vorba aceea: "o prietenie trece și prin foc". 

În momentul de față, cu toate ne înțelegem perfect, suntem unite și puse temeinic pe treabă! 

Cu siguranță că pe parcursul postărilor ne veți mai cunoaște și o să mai povestim despre noi..., pentru că o să placă și ce și cum vă spunem despre noi!

Deocamdată... eu am sfârșit... debutul!
Pupici , Bybu <3 !

Noi suntem unice!

Cu modestie, cu mândrie, cu emoţie, cu teamă, trebuie să recunoaştem că, în contextul frumosului şi valorosului colectiv al Liceului „Andrei Mureşanu”, suntem unice! Doar noi, a IX-a P suntem, ca pe vremuri, ne-au spus veteranii, singura clasă compusă numai din fete! Doar noi urmăm cursurile profilului care pe timpuri (şi-acum!! - sperăm, vrem, luptăm să fie tot aşa!) a dat personalitate şi prstigiu liceului din Prund! Suntem vesele, prietenoase, dornice să ne afirmăm... Vrem să vă arătăm şi aici cât de frumoase suntem, cât de valoroase vom deveni, cât de apreciate (sperăm!) vom fi! Atenţie, pregătiţi-vă să apreciaţi cât de frumos ne vom prezenta în faţa domniilor voastre, în toată splendoarea devenirii noastre! Ne dorim să fim cronicarii (n-are feminin!!) clasei şi ai şcolii noastre dragi pentru următorii patru ani! La drum, fetelor, cu încredere, zâmbete, seninătate!! Trăiască IX P, trăiască „Mureşanu”!!! [N.B.: Cu scuzele de rigoare, rugăm cititorii dintâi să nu se lase păcăliţi de informaţiile de pe „toate postările”. Scriitura e a clasei şi doar avizată de către unii dintre profesorii clasei noastre! Deci să fim bine înţelese: noi, adică prin spiritul nostru, am redactat acest program-prezentare!]