joi, 19 iulie 2012

Cum cântă marea - Dimitrie Anghel


Cum cântă marea - Dimitrie Anghel


În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare
Şi-ascult ce straniu cântă tumultuoasa mare.

Atent îmi plec urechea, şi-ascult notele-i grele,
Ascult, cătând pe-ncetul să mă deprind cu ele,

Să-mi lămuresc ce-o doare când spumegă de ură,
Ce vrea să spuie marea cu-nfricoşata-i gură.

Dar apele-i ţin taina, schimbând a ei cântare,
Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare,

Şi-acum, ca supt imperiul unei porunci secrete,
Îşi părăseşte jocul, şi-n larmă de trompete

Îşi trâmbiţă mânia, iar miile-i de creste
Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste,

Că cineva ascultă şi-nseamnă cu mirare
Ce poate să surprindă din larga ei cântare.

Sămănătorul, 24 decembrie 1906

Din volumul „Fantazii”



Andreea L.


luni, 16 iulie 2012

Zodiile şi emoţiile

            Pe lângă raţiune, divinitatea ne-a mai oferit un instrument de înţelegere şi influenţare a realităţii, mult mai subtil şi mai greu de pus în cuvinte… EMOŢIILE! Chiar dacă uneori ne răneşte aparenta răceală emoţională a unui carpricorn sau ne descumpănesc emoţiile explozive ale unui săgetător, e bine să ştim că acestea sunt caracteristici pentru care nativii au o viaţă la dispozitie pentru a le stăpâni şi a le folosi spre binele lor şi al celor din jur. Este valabil pentru toate cele 12 zodii. Astrologia simplifică mult viaţa psihică a nativilor celor 12 zodii şi îi împarte în două categorii: zodii raţionale şi zodii emoţionale. Zodiile raţionale sunt cele de pămant și de aer, cele emoţionale sunt zodiile de foc şi apă.




Berbec - semn de foc

         Dacă ne gândim că Zeul razboiului Marte este cel care guvernează berbecii, nu ar trebui să ne mire faptul că emoţiile berbecului sunt violente, explozive şi …trecătoare. Berbecii se înfurie foarte uşor și reacţiile sunt rapide, că nici nu ştii ce te-a lovit la propriu şi rareori doar la figurat. Ce îl supără pe berbec: de exemplu, să te iei de el şi de ceea ce face el. În acelaşi timp, berbecul are emoţia aceea care mută munții, care convinge, care te face să îl urmezi oriunde. Un berbec știe să comunice fără cuvinte prea multe şi îl simţi când e supărat fără să fie nevoie să îţi spună ceva. Tot ei se bucură sincer, ca nişte copii, şi au capacitatea de a-i lua şi pe alţii în bucuria lor. Berbecii au emoţii puternice care îi domină de multe ori şi reprezintă secretul energiei de acţiune pe care o au. Generează emoţii de la furie și gelozie la bucurie şi uimire.




Taur - semn de pământ

        Taurul este guvernat de frumoasa Venus şi ai zice că are parte de emoţii frumoase şi pozitive, şi, cu toate acestea, posesivul taur este posesorul unor emoții puternice, dense, care te pot descumpăni, mai ales că trece de la o stare placidă şi calmă la una de agitaţie şi de revărsare a furiei. Pe el nu îl scoți din pepeni cu ușurinţă, dar când se întâmplă e bine să nu îi stai în cale. Taurul este rezistent la enervare până într-un punct. Şi nimic nu îl supără mai tare decât să te iei de ceea ce este al lui, sau să îi ameninţi stabilitatea materială şi emoţională, chiar familială. Pe el să nu îl păcăleşti şi să nu îl dezamăgeşti, căci furiile lui pot fi necontrolate şi distructive. Pune-l să lucreze pământul ca să îi treacă supărarea, sau să se ducă la cumpărături, să gătească sau să achiziţioneze lucruri pentru cei dragi sau pentru partener.  Îl bucură florile, să meargă cu picioarele goale sau să îşi cumpere ceva drăguţ.





Gemeni - semn de aer

         Geamănul face parte dintre nativii raţionali şi emoţiile lui sunt generate de gânduri şi de cuvinte mai ales. Şi tot prin cuvinte îşi va manifesta emoţiile. Dacă te poţi aştepta la un pumn de la un berbec, de la un geamăn poţi să te aştepţi la un tir nimicitor de vorbe aruncate matematic, calculat să lovească fix acolo unde te doare mai tare. În felul ăsta se răcoreşte, uimindu-te cu logica lui tăioasă şi rece dar şi cu bogăţia de injurii pe care le scoate cu o ușurință rar întâlnită. Îl superi foarte tare dacă îi insulți inteligenţa şi dacă nu îl asculţi şi nu îl laşi să își spună părerea sau să îşi etaleze cunoştinţele. Emoţiile lui nu sunt atât de explozive şi mai ales are rareori furii necontrolate. Este considerat un semn calm şi calculat, dar uneori aparenţele pot înşela. Îl bucură şi îl calmează o discuţie şi nu contează cu cine, pot fi prieteni sau simpli cunoscuţi, efectul va fi acelaşi. Nu uitaţi, când analizaţi emoţiile unui gemăn, că el este un adolescent întârziat şi va avea toanele şi răzvrătirile specifice adolescenţei, indiferent la ce vârstă biologică se află. 





Rac - semn de apă

         Racul este guvernat de emoţie, pus în mişcare de emoţie se hrănește cu ele şi se ascunde ca nimeni altul în emoţii. Pentru el, raţiunea păleşte în faţa unei emoţii profunde pe care ştie să o transmită oricui. Racul are capacitatea de a decodifica foarte bine emoţiile altora, de a le înţelege corect și de a-i ajuta şi pe ei să le înţeleagă. Este cel mai potrivit să îi plângi pe umăr, dar să nu te aştepţi la acelaşi lucru din partea lui. Chiar dacă şi-ar exprima emoţiile, nu ai fi în stare să i le înţelegi, căci până şi pentru el sunt prea multe uneori. Luna îi dă emoţii profunde, stabile şi de mare intensitate, dar îl face şi sensibil la fazele sale. La fel ca pe rac, îl vei vedea trecând graţios de la o emoţie  intensă la aparenţa lentoare emoțională. Pe el îl emoţionează tot ceea ce ţine de trecut, de părinți, de familie, de viaţa lui ascunsă, în sânul propriului cămin. Dacă vrei să îl linişteşti după o supărare, lasă-l să stea acasă cu draperiile trase, dar nu prea mult, căci poate să cadă în depresie, poţi mai bine să îi povesteşti propriile necazuri şi să îl faci să uite de ale lui. Furiile racului pot fi şi ele puternice, dar sunt mai feminine din fire şi de aceea rar manifestarile lui sunt unele fizice.







Leu - semn de foc

         Nici leul nu este prea calm, deşi aşa s-ar zice, văzându-l atât de leneş şi regal în exprimarea emoţiilor sale. NU te lăsa dus de nas, căci regele este supărat foarte tare de nesupunere şi de momentele în care trece neobservat şi neadmirat. Puţine trăiri sunt mai intense ca cele ale leului, care, datorită soarelui, tinde să ia orice ca pe un atac la persoană şi să se supere din te miri ce chiar dacă nu arată imediat acest lucru. Vei simţi că te va privi cu dispreţ sau când nu îţi va mai vorbi. Trăirile emoţionale ale leului sunt pasionale. Furia lui se poate manifesta şi în acţiuni, dar şi verbal. Dacă vezi un leu supărat, până să îl laşi să îţi spună ce îl doare, spune-i tu cât e de minunat şi cât de mult îl iubeşti sau spune-i că este considerat un om de valoare, asta îl va linişti. De asemenea, poţi încerca activităţi creative sau ludice, care să îl scoată din ale lui. Mai ales o competiție, în care să iasă primul, poate face minuni. Leul este posesiv şi gelos dar mai ales invidios pe statutul social al altora. Emoţiile lui sunt emoţii care, odată manifestate, vor smulge ropote de aplauze la scenă deschisă.





Fecioară - semn de pământ

          Fecioara este un semn calm, deşi sub suprafaţa pământului ar trebui să nu uităm că există magma fierbinte. Cam aşa este şi cazul fecioarei, care sub calmul aparent are trăiri puternice de obicei orientate în interior, ca la orice zodie de pământ care se respectă. Pe fecioară o vor supăra imperfecţiunile, dezordinea, lipsa de logică a gândurilor şi faptelor, murdăria. Fecioara reacţionează mai ales violent verbal, devenind cicălitoare şi critică sau, cum mai spune românul, "tăind în carne vie". Emoţiile ei date de un Mercur volatil sunt destul de superficiale, deşi se manifestă ca şi cum ar fi cele mai importante emoţii din lume. Fecioara e cam ipohondră, așa că dacă va începe să se plângă sistematic că nu se simte bine, s-ar putea să îţi spună că de fapt ceva o supără și o nemulţumeşte. Dacă vrei să o linşteşti, las-o să muncească, să facă curăţenie, să fie în slujba cuiva, să o ajute să se simtă utilă. Muncile repetitive şi migăloase o pot calma ca prin farmec.




Balanţa - semn de aer

         Se zice că o balanţă pare greu de dezechilibrat şi cu toate acestea nimic nu este mai fals. Emoţiile balanţei sunt atât de contradictorii şi greu de înțeles chiar şi pentru ea. Fiind o zodie raţională, ea poate să găsească motive tot atât de uşor, şi pentru a manifesta emoţii pozitive, şi emoţii negative. O supără foarte tare nedreptatea, mai ales cea socială şi de grup. O enervează foarte tare disfuncţiile în grupurile din care face parte şi nu suportă să nu poată să îi domine pe toţi, chiar cu prețul propriei dezechilibrări. Balanţa, fiind un animal social prin excelenţă, are emoţii generate de situaţii sociale. Este ușor de împăcat la o discuţie ca între parteneri în care să o laşi să îţi spună ce are pe suflet, dar mai ales să îţi dea soluţii pentru problemele tale. Venus o face pe Balanţă să se bucure de frumos, de artă, de estetic, asta o calmează foarte bine. Balanţa poate să sufere intens dacă nu are un partener de viaţă sau de muncă, pentru că nu face nimic de una singură. 






Săgetător - semn de foc

           Emoţiile acestui semn sunt puternice şi extrovertite, căci săgetătorul este un om care trăieşte intens tot, orice înâmplare şi orice relaţie pe care o are, chiar şi pe cea cu Dumnezeu. Săgetătorul este în permanenţă pe fugă, așa că emoţiile lui sunt şi ele în continua mişcare, aproape tot atât de volatile ca şi ale berbecului, dar  săgetătorul va reacţiona impulsiv doar numai după ce va înțelege situaţia. Asta îşi doreşte şi de la emoţiile sale: să le înțeleagă, să devină, dacă vreţi, un fel de student al propriilor emoţii. Îl supără neadevărurile, minciunile, falsitatea pe care nu le suportă şi pe care le sancţionează mai ceva ca profesorul care te prinde copiind la şcoală. Dacă vrei să îl scoţi din minţi, fă-l martorul unei nedreptăţi a cărui victimă poate să fie el sau nu. Poate fi gelos şi posesiv, dar nu invidios. Jupiter îl face mai puţin supărăcios, totuşi e bine să nu uităm de fulgerele lui Zeus atunci când îl supără muritorii. Ca să îl scoţi dintr-o stare de furie, trebuie să îl faci să  înțeleagă situaţia şi abia așteaptă să îl ajute cineva să facă acest lucru. Poţi să îi pui rucsacul în spate şi să îi faci bagajele, să îl laşi să se ducă unde ştie el că îi place. O carte buna poate să îl ajute sau chiar o discuţie filosofică.







Scorpion - semn de apă

          Emoţiile scorpionului sunt ca "Groapa Marianelor". Numai cine nu a întâlnit un scorpion ne poate contrazice. Scorpionul are un imperiu al emoţiilor în care are toată puterea. El poate face şi desface un om cu ajutorul emoţiilor pe care i le produce. Asta îl face să fie un semn temut de alte zodii şi contestat de-a lungul unei lungi perioade de timp în istorie. Scorpionul ştie şi foloseşte la maxim puterea de viaţă şi de moarte a emoţiei. El ştie că printr-o emoţie poţi construi un imperiu şi prin alta îl poţi face una cu pământul. Moartea îi produce o emoţie greu de descris, dar este printre puţinele semne zodiacale care nu se teme de această trecere. Guvernatorul actual, Pluto, ne poate da o idee asupra vieţii emoţionale a scorpionului dacă ne gândim la explozia unei bombe nucleare. Pe el îl vor supăra lucruri aparent fără logică. Va sparge farfurii şi va da cu pumnii în pereţi ca şi un berbec, nu degeaba Marte este guvernatorul iniţial al acestei zodii, dar nu va face acest lucru sub influenţa impulsului de moment, ci după o deliberare, uneori la multe zile distanţă de întâmplarea care l-a supărat. Scorpionul este deranjat de lipsa de loialitate şi de momentele în care nu reuşeşte să obţină ceea ce îşi doreşte cu ardoare. 









Capricorn - semn de pământ

        Vorbim poate despre cel mai introvertit semn al zodiacului. Nativii par că nu pot manifesta emoţii şi nu pot decodifica emoţiile altora. Nimic mai fals, sub masca aceea impasibilă a capricornului este focul de nestăvilit al emoţiilor pe care e mai bine să zici mersi că nu le manifestă. Cel mai mare dar pe care ţi-l poate face este acela de a împărtăşi cu tine o emoţie, fie ea cât de mică. Saturn îl face un taciturn, un fel de bătrânel; cârcotaş, care se supără teribil pe manifestările lipsite de înţelepciune ale muritorilor de rând. Numai că al nostru capricorn uită că orice ieşire din fire este ea însăşi o manifestare a copilului interior, nu a înţeleptului. Se supără  din orice, dar nu  îţi va arăta. Se supără dacă nu are o imagine socială impecabilă şi asta se aplică şi familiei sale, el fiind semnul autorităţii paterne. Se supără dacă cei din jur nu fac ceea ce spune el, dacă nu îi respectă intimitatea, atunci când el are nevoie şi dacă devin agasanţi cu manifestările de afecţiune. Dacă vrei să îl linişteşti, lasă-l în ale lui, lasă-l să se roage, să se retragă, să nu te bage în seama ore, luni, ani. Asta e tot ce poţi face pentru el, dacă nu este posibil, dă-i ceva practic de făcut, ceva care să îl facă să folosească tot ce ştie.







Vărsător - semn de aer

       Un vărsător se va revărsa emoţional, sau, din contră, va institui o secetă a emoţiilor. Depinde doar de el. Oricum, manifestările emoţiilor sale nu respectă nicio regulă şi uneori frizează nebunia şi genialitatea. Nu degeaba vărsătorul este guvernat de Uranus cel imposibil de pus în tipare. Vărsătorul schimbă lumea cu emoţiile sale şi cu cele pe care le generează în ceilalți. El este responsabil cu revoluţiile, cu schimbările drastice ale concepţiilor despre lume şi viaţă. Îl supără şi îl doare nedreptatea socială la scara macrosocială, nu în famila sa, ci la nivelul familiei supreme, umanitatea. Îl supără şi vechiul atunci când nu mai este eficient şi regulile pe care le urăşte şi de care se dezice cu orice ocazie. Nu poţi spune despre vărsător că este introvertit sau extrovertit căci el pur şi simplu poate fi oricum în orice moment. Dacă vrei să îl linişteşti, dă-i ocazia să se întâlnească cu prietenii săi, să petreacă timp cu ei şi să se bucure de prezenţa lor. Alături de aceştia va reuşi să se reechilibreze... De la vărsător poţi învăţa să te bucuri de nou, dar şi de viitor, să ai speranţa că pânâ la urmă pământul va deveni un loc mai bun pentru pământeni. 





Peşti - semn de apă

         Peştii pot să fie consideraţi semnul emoţiilor profunde, care nu mai ţin de propria persoană, de avuţiile şi ataşamentele din viaţa materială, de comunicare, familie, prestigiu, muncă, partener, de dorinţă, de înțelgere, de capacitatea de a folosi sau schimba lumea, ci ţin de relaţia directă cu divinitatea, cu lumea de dincolo de lume. Peştii au emoţii care nu pot fi puse în cuvinte, de aceea ei nici nu încearcă acest lucru. Îi supără multe, dar mult mai puţine şi mai lumeşti decât pe alte zodii. Ei sunt cei care pot simţi emoţiile şi durerile altora exact la intensitatea la care le simt aceştia. Asta se aplică şi emoţiilor pozitive şi celor negative, şi durerilor  fizice și celor emoţionale. Capacitatea asta îi poate face greu de înţeles şi plini de toane. Dar să nu uitaţi că toanele unui peşte ar putea fi chiar propriile voastre toane, pe care acesta le preia pentru ca voi să vă simţiti mai bine. Când e supărat, fie răstoarnă mese ca IISUS în templu, fie cade în stare de rugăciune, chiar dacă nu ştie că este credincios. El are o lume în care iubirea lucrează şi, dacă nu vede lumea aceea şi în viața reală, va pierde legătura cu concretul. Dacă vrei să îl linişteşti, deşi de cele mai multe ori este foarte liniştit, lasă-l să se reculeagă sau refaceți împreună comunicarea cu divinitatea printr-o meditaţie. Poţi să îl laşi să îţi povestească un vis.  Învaţă de la peşte bucuria emoţiei regăsirii în tine a scânteii divine prin care poţi aduce lumina în lume şi prin care le poţi aminti celorlalți că sunt lumină, la rândul lor. 







    La final vreau să vă urez în continuare vacanţă plăcută şi bucuraţi-vă de ea cât mai e!



Manu 

sâmbătă, 14 iulie 2012

Din suflet...




Din suflet...


Ştiu, eu nu sunt perfectă, dar cui îi pasă!
Nici luna nu este perfectă... Este plină de cratere.
Şi marea? Chiar şi ea e prea sărată.
Şi cerul? Întotdeauna infinit...
Pe scurt, cele mai frumoase lucruri nu sunt perfecte, sunt speciale.

Andreea L.

joi, 12 iulie 2012

If you could be ANYTHING/ANYONE in the world what would you be?

Bănuiesc că mulţi dintre voi aţi auzit această întrebare "Dacă aţi putea fi orice, ce aţi fi?" Am auzit multe raspunsuri, unele chiar interesante Arnold Schwarzenegger, Chuck Norris, Blair Waldorf, iar unele nu foarte inspirate- o maimuţă, un câine sau chiar o gumă de şters. Dacă mă intrebaţi pe mine, aş spune fară să stau pe gânduri Scarlett Johansson. 
Are tot ce îi trebuie unei femei: frumuseţe, talent, inteligenţă. Dacă vreţi sa aflaţi mai multe despre ea vizitaţi wikipedia, deşi nu sunt informaţii prea multe, vă spun eu.
A jucat în filme ca:  Match Point şi  Girl with a Pearl Earring pentru care a primit nominalizari la Globul de aur.
Scarlett a primit de la revista Esquire, distincția Sexiest Woman Alive.
A fost imaginea Dolce & Gabbana pentru parfumul The one (Vă invit să vizualizaţi reclama. Mie mi-a plăcut extrem de mult - http://www.youtube.com/watch?v=O_Lj58hsOO4 ). 

Aştept raspunsurile voastre la întrebarea "Dacă aţi putea fi orice, atunci ce aţi fi?" 



                                                               Xo,
                                                          Doar Ana de aceasta dată
                                                                  (Marina e la Mare)
                                                *


Dragă Ana...ştiu că a trecut ceva timp de când ai pus întrebarea dar abea acum mi-am facut puţin curaj să răspund.Dacă mi s-ar pune întrebarea “Daca ai putea fi orice, ce ai vrea să fi?” aş răspunde cu siguranţă Mila Kunis.
La ea mi-a atras atenţia în primul rând talentul actoricesc.A jucat în filme precum: Black Swan (unde a interpretat rolul lui Lily pentru care a câştigat premiul de “Cea mai bună actriță” a Festivalului Internaţional de la Veneţia  iar pentru acelaşi rol a fost nominalizată la Globurile de Aur) şi Friend with benefits unde a jucat împreună cu Justin Timberlake.A jucat în serialul “That '70s Show” unde colega sa de filmare Laura Prepon a poreclit+o Huskz deoarece are nişte ochi foarte mari şi expresivi şi are un ochi de culoare albastră iar unul de culoare verde. De curând Mila a devenit noua imagine a genţilor de mână Christian Dior.A apărut in videoclipul melodiei “Jaded” al formaţiei Aerosmith(vă recomand să ascultaţi melodia pentru că este foarte frumoasă).
Dacă doriţi mai multe informaţii despre Mila căutaţi pe Wikipedia sau Cinemagia (deşi nu o să găsiţi mai nimic pentru că şi eu am căutat).
Manu
                                             **      

Draga Manu,
mă bucur enorm că ai prins puţin curaj sa raspunzi la acesta veche postare.
Si mie imi place tare mult Mila. A jucat genial în Friends with benefits pe care banuiesc că toata lumea l-a văzut cel puţin o dată. Să nu mai amintesc de frumuseţea izbitoare...
Mă încântă foarte tare că tu mereu îmi raspunzi într-un fel sau altul.
                     
                                                        Pupici,
                                                                Ana.


miercuri, 11 iulie 2012

JURNAL DE VACANŢĂ

Draga mea, din 22 iunie, pe mine vacanța m-a purtat prin diverse modalități de muncă pe rupte, unele nemaifăcute de mine până acum... Așa că eu tot mai aștept vacanța... Între timp, mai scriu, mai citesc, mai aștept următoarea confruntare cu munca dură... Din când în când dialoghez pe mess cu câte unul/una dintre ai mei...m mai aflu cum stau cu moralul, cu visele de facultate, cu... Dar tu? Tu cu ce te lauzi?
*
Ce pot să spun... În cazul meu, cuvântul “VACANŢĂĂĂĂĂĂĂ!!!!!!” spune totul... 

Şi cum nicio vacanţă nu poate fi completă fără o plimbare pe malul mării la apusul soarelui, am decis să merg şi eu o săptămână în staţiunea Obzor din Bulgaria. Am prins o vreme superbă. Îmi plăcea să mă arunc în valurile mării, mai ales în cele mari.  
M-am împrietenit cu o animatoare pe nume Ioana, cu care de altfel păstrez legătura şi acum. În fiecare seară echipa de animatori organiza spectacole pentru toţi oaspeţii hotelului.

   Trebuie să recunosc că nu m-am putut abţine nici de la mâncare, motiv pentru care am pus câteva kilograme în plus.. Dar nu-i bai.. Le-am dat jos deja.


Altcineva nu a mai mers/ nu are de gând să meargă în acest an la mare?
                                                                                                                                                                                    Andreea L.
                                                                                *
Minunat faptul că ai răspuns, draga mea! Înseamnă că poate JURNALUL se pune pe picioare. Aşa cum îţi mărturiseam, aceste pagini se doresc ale tuturor fetelor care au ceva de spus despre frumoasa şi canuculara vacanţă de vară. Sperăm că fetele citesc! Şi intervin!
Aş vrea să ne povesteşti ceva despre staţiune (nisip, plajă, răsărit, apus... etc.), adică despre ceea ce te-a făcut să te simţi minunat. De asemenea, îmi doresc să ne spui ceva despre distracţiile... serale (nu-ndrăznesc să le cred... nocturne!!), despre Ioana, fata cu care te-ai împrietenit şi... despre ce mai vrei tu! Eu aştept (noi aşteptăm??? - ziceţi DA!! - cu nerăbdare). Drumul! Cum a fost drumul?...                                                                 
                                                                                                                                      AN
P.S. Pentru cine nu a înţeles, dar citeşte acest dialog abia început, trebuie să repet: invitaţia este pentru toată clasa!!! Andreea este (bravo ei!) prima care i-a dat curs!
*


 Când vine vorba de o săptămână de distracție, e clar că sutele de km nu mai au absolut niciun fel de importanță. Cu toate acestea, nerăbdarea de a ajunge a fost la cote maxime. Când am văzut hotelul am zis: “WOOOOW! E SUUPEEER!!!!”, pentru că într-adevăr chiar așa și era. Urma să mă simt ca o regină într-un palat imens timp de 7 zile. Ce putea fi mai frumos de atât? Ne-am cazat, am luat cremele solare și costumele de plajă pe noi și ne-am dus repede repejor pe plajă. M-am dat cu ulei ca să mă bronzez și m-am întins ca musca la soare. :D Între timp, o animatoare drăguță a venit să mă întrebe dacă nu aș dori să particip la jocul de Dartz ce urma să aibă loc în 10 minute. Era Ioana, de care am menționat și mai sus. Am acceptat, iar pe tot parcursul vacanței mele la mare ne-am simțit bine împreună, ajungând chiar prietene bune. După cum v-am zis, am continuat să ținem legătura. 
 Hotelul în care am stat era situat la 3 km de stațiunea Obzor, dar într-o seară am vizitat Obzorul cât de cât.. Am luat-o la pas și am mers într-un parc de distracții amenajat pe plajă unde m-am dat în mașinuțe. : )) 

Ce m-ați mai întrebat....? Aaaa da!!! Nisipul! Nu pot spune 
despre apa și nisipul mării decât atât: “PRIVIIIIIŢI!!!!”


Aștept totuși să-mi povestiți și domneavoastra despre tot ceea ce ați făcut în aceste zile minunate de vacanță până în clipa de față.  


                                                                                                        Andreea L.

 *
Podoabă scumpă şi dragă!, aşteptam ca măcar tu să continui dialogul acesta pe care mulţi îl frecventează, dar nimeni nu vrea (???) să se bage... - şi zău că nu-nţeleg de ce!... Am înţeles parţial cum e cu Ioana, prietena ta de pe litoral, eram convins că nu se putea să nu te simţi (ceea ce eşti de fapt!) PRINŢESĂ, şi sunt convins că poza asta din urmă fixează o realitate de... vis. 
Pentru că tot insişti, îţi voi spune că eu am avut parte de vreo trei serii de examene (mai urmează cel puţin încă una...), m-am întâlnit cu fetele mele de-acum cinci ani, am povestit, am glumit, am rememorat lângă o... lemon beer. Am avut musafir de soi vreo două săptămâni: marele şi unicul Paco, acum un bătrânel mofturos şi blazat... Am mai înfiinţat vreo două trei postări ca asta, care-au început să meargă... Am apelat, fără folos, vreo două trei fete, ca să intre în hora asta care încă ar putea fi frumoasă... Mă joc făcând cronică literară (on line) şi scriind ceva câteva articole pentru vreo două cărţi... Am cetit... Ce zici? se poate petrece şi aşa de la o anumită vârstă!... Evident aştept cu interes replica ta! Vacanţă plăcută ţie şi tuturor celor care ne citesc! 
Oricând gata să-ţi dau amănunte despre vreuna dintre "distracţiile" mele estivale! Cu drag! 
*
Ohooo!!! Dar văd că ați avut ceva treabă vara asta, nu glumă.. Bravo! Aoleu examene... și trei pe deasupra. Sunt sigură că le-ați trecut fără nicio problemă, dar aș dori să aflu mai multe despre emoțiile sau trăirile unui pedagog cu câteva zeci de ani de experiență, înainte de a da un astfel de examen... Sunt asemănătoare cu cele ale unui adolescent în pragul examenului?
Iar pentru prințesele puturoase (pentru că trebuie să le cert și eu puțin din pricina faptului că nu doresc să comunice deloc cu noi) am un anunț de făcut: TREZIREEEEEAAAA!!!!!!!!!!! ȘI ASTA CÂT MAI REPEDE PENTRU CĂ SUNTEM ÎN PRAGUL UNUI NOU ÎNCEPUT DE AN ȘCOLAR ȘI AVEM NEVOIE DE FORȚE PROASPETE! Vă pup :* Andreea L.
*
Sigur că există emoții, dar de alt soi... Mai întâi. cele provocate de subiectele date, să nu aibă diverse formulări ambigue, interpretabile. Se întâmplă uneori, și-atunci intervin precizările de la foruri superioare, variantele acceptate de colegii de corectat... nemaivorbind de candidați, părinți, televiziuni... Eu optez, întotdeauna, pentru varianta care-l favorizează pe copil... și lupt cât se poate pentru ea. Nici cu numărul de lucrări nu-i mai ușor. Una e să ai 80 și alta 120... ce zici?! Apoi, perechea, te potrivești sau nu cu viziunea ei... Aici intervin, cum spuneai, experiența și prestigiul (dacă există!...). Nu-i de glumă nici cu presiunea exercitată de factorul timp, iar eu nu-s un campion al rapidității, chiar dacă nu-s nici... „melc”! Coordonatorii examenului sunt și ei oameni, dacă-nțelegi... și nimeni nu-și dorește să fie potențial „infractor” încă de la începutul examenului - e un factor de stres foarte important. Cred că te-am lămurit cumva...
Dana, de exemplu, mi-a și promis, după care a dat bir cu fugiții, ce să mai zic de Georgi, cea pentru care, de fapt, am făcut invitația, a fost entuziasmată, a promis și „zece ani pace”... Crezi că se mai „trezește” cineva! Noi doi așteptăm! Cu drag, AN 
                                                                                    *
Bună ziua ! Cu toate că vacanţa mea nu a fost în Bulgaria, tot vreau să mă laud cu ea deoarece m-am simţit fooarte bine alături de familia mea.


Piscina hotelului (vedere din camera de hotel)
 Am fost în Venus, Constanţa, la hotelul SunQuest unde am avut parte de servicii incredibil de bune, plus o privelişte excelentă către mare.








Miru adormise aici (imi place tare mult poza asta!)
 Drumul a fost lung şi obositor, dar am râs mult, iar timpul a trecut repede.

Aici eram încă pe drum (cu maşina cea nouă
,bucuria mamei)  nerăbdătoare să ajungem
Miru şi Mami pe plajă
Dimineaţa mâncam ceva şi mergeam la mare.
După masa mergeam să măncăm din nou , apoi rămâneam la piscină.

Cu Mami 

Pe dig cu Mami la apus 


Seara mergeam să ne plimbăm pe malul mării şi mâncam plăcinte cu branză sau pufuleţi.

Pe dig
 M-am simţit foarte bine alături de familia mea şi sper ca şi voi să fii avut o vacanţă cel putin la fel de frumoasă ca a mea.


Pupici, Ana.
*
Draga mea Ana, sunt de două ori fericit: o dată, pentru că ai avut parte de o vacanță frumoasă, reușită, reconfortantă, ia a doua - că ne-ai împărtășit-o și nouă pe această postare de care văd că lumea fuge... Excepționale, pozele postate! Mulțumesc eu, în numele fetelor, pentru vestea pe care-o transmiți, așa că: VACANȚĂ PLĂCUTĂ! 
AN
  *


Heeei!! Să spun şi eu despre vacanţa mea de vis care s-a împărţit între România şi Italia. De ce spun asta? Pentru că o lună şi o săptămână (zile numărate!) am fost în Italia, iar restul la bunici, la piscină... ehh!, lucuri nu aşa interesante. DAAAR ceea ce vreau să scot în evidenţă este oraşul Civita di  Bagnoregio , Italia, aflat în inima munţilor !

Un oraş fantomă? Pentru că ar putea exista în mintea unui vizionar sau într-un vis amintit? Ei bine, nu! E realitateee!, dovedesc asta prin următoarea poză... hihihi!

Ne vorbeau unele persoane de fermecătoarele dimineţi ceţoase. Imaginaţi-vă acel grup mic de case "plutind" înconjurat de ceaţă groasă.... pare ireal?

Să nu uit de drumul care era luung (părea a fi o pantă) şi mai ales greu de urcat într-o zi de varaă, atunci când soarele e puternic şi arzător, dar nu mă topeam, ci ardeam de nerăbdare să văd ce era cu acele ziduri...
 Cu mulţi ani în urmă, locuitorii acestui oraş de vis transportau alimente şi tot ce le era necesar cu măgarul!

Interesant, pentru că în ziua când eu am fost acolo oamenii (italienii mai în vârstă) urcau cu motocicletele, iar eu mă uitam şi mă gândeam oare reuşesc să urceee? Ei bine, da! Totuşi eu am atins acel pod cu picioarele mele şi tare a meritat! Cum se spune "mai vreau o datăă şi înca o datăă.., sper să se poată! "
Această zi a fost una minunată şi bineînţeles, prinţeselor, că am fost şi eu la mare (ca şi tine Deea). În concluzie, am avut o vacanţă de vis care se scurge ca nisipul din clepsidră... Dar să ne bucurăm de prezentt...?! Vine şcoalaaa!
O îmbrăţişaree >:D<, Andreea M.
*
Andreea dragă, să nu te recunosc, atât eşti de exuberantă! Cred că mai eşti încă sub impresia foarte puternică a celor văzute în oraşul fantomă! Cred că este ceva cu totul deosebit cu oraşul ăsta şi mai... ştiu că te voi pune să aşterni pe... calculator ceva impresii mai aşezate, dar asta după ce ne vedem! Oricum, mulţumesc din suflet că ne-ai transmis ceva din bucuria ta inimaginabilă, dar sensibilă!!! 
*
Fetelor, sunt foarte bucuroasă că în sfârșit ați început să ne împărtășiți bucuriile traite în aceste trei luni de vacanță! Se pare că “semnalul meu de alarmă” și al domnului profesor  a dat roade într-un final. Mă bucur că ați petrecut vacanța de vară într-un  mod atât de plăcut și vă doresc în aceste ultime zile de “fericire” ca să zic așa,  “DISTRACTIE PLĂCUTĂ ÎN CONTINUARE!” 
             Vă pup :* Andreea L. 
*


Bună seara,domnule profesor!
   Îmi pare rău că nu am prea comunicat în timpul vacanței, dar mama mea a avut ceva probleme de sănătate și chiar nu am avut când să iau legătura cu dumneavoastră. Am scris și eu ceva pentru Jurnalul de 

vacanță și am încercat să postez dar nu am reușit. A rugat și câteva colege dar ori nu puteau nici ele să posteze, ori nu aveau Microsoft Word 2010 așa că vă rog pe dumneavoastră să mă ajutați dacă se poate.
     Vă mulțumesc de înțelegere! Salutări!

*
Îmi pare sincer rău pentru necazurile prin care a trecut mama ta şi sper că lucrurile s-au îndreptat. Îi doresc din tot sufletul multă sănătate. Cum materialul tău nu a ajuns, voi publica, totuşi, frumoasele imagini pe care mi le-ai trimis şi las pe seama ta comentariile pentru ele. Îmi pare rău că numai aşa mă lasă calculatorul să le aranjez. Voi integra textul printre poze... Cu drag, AN
P.S. Cred că vei avea ceva de scris pentru a umple spaţiul acesta mai mult decât generos!... 


*
Heyyy, heyyy ... dragele mele!!!
   Eu cred că sunt una dintre puținele prințese care nu m-am bucurat nici de mare și nici de o altă țară în care să vizitez multe lucruri frumoase... Ei bine, după cum știți și voi VACANȚA de vară  în mare parte înseamnă: distracție, voie bună, soare, plajă și nu în ultimul rând
și multe zâmbete alături de prieteni și de familie. 
   În mare parte am fost la bunica mea, într-un sat unde nu puteam lua legătura cu internetul... noroc cu telefonul. Aici vreau să vă arăt câteva peisaje care mie mi-au plăcut tare mult.
În ultima imagine puteți observa un pui de căprioară care se vede foarte mic pentru că era la o distanță cam mare de mine... Restul timpului l-am petrecut cu familia acasă, deoarece mama a avut niște probleme de sănătate. Și asta este tot, acum trebuie să ne bucurăm de ultima săptămână de vacanță și în data de 17 septembrie să mergem la școală cu gânduri noi și cu forțe proaspete!!! Timpul a trecut ca o
părere... iar noi, PRINCIPESELE, ne-am distrat mai mult sau mai puțin.


Astăzi, sunt în autobuz. Mă îndrept cu pași repezi spre locul în care am copilărit, spre locul în care mă jucam cu copii de vârsta mea… locul minunat unde am crescut! Autobuzul se îndreaptă către satul meu!  Deodată cineva îmi spune "Gata! Am ajuns! Cei care coboară la Peștera, să coboare!" Îmi strâng rapid lucrurile... nu foarte multe și mă îndrept către scară... Am coborât! E așa de curat aerul, atât de liniștită zona! Este superb!
Mă uit în jurul meu și zăresc niște copii jucându-se pe iarbă... și un cațeluș lângă ei... apoi merg încet pe o vale și ajung aproape de casa bunicii mele. Acum am 16 ani..., dar, când aveam 6 ani, țin minte că mă jucam cu vecina mea și cu pisicuța ei… era așa de drăgălașă! Acum vecina mea este plecată iar pisicuța ei vine din când în când la bunica mea ca să o hrănească... în rest, totul este la fel ca și atunci: satul, pomii,  oamenii, casele, valea aceasta plină de un verde armonios.
Puiul de căprioară de care e vorba-n text!...
Totul pare de basm..., dar e realitate. Este iunie..., am venit la bunica mea pentru a-mi petrecere vacanța de vară la ea, am atâtea să-I povestesc, atât de dor îmi este de ea, încât de abia aștept să o văd, este foarte importantă pentru mine!      Mă aștepta la poartă:
– Sărut mâna! Ce faci, buni?
– Să crești mare, Georgi! Te așteptam, scumpa mea! Mă bucur că ai ajuns cu bine.
– Daaa! Sunt atât de fericită să te văd! Mi-a fost așa dor de tine!
– Și mie, scumpo! Mă bucur că ai venit la mine și că o să petrecem o parte din această vară împreună.
– Daaaa! Am atâtea să-ți povestesc!
– I-auzi, mă bucur, scumpo! Hai în casă!

   Vreau să vă spun că am avut o vacanță minunată, plină de bucurii, lucruri frumoase, dar și de unele neplăceri. Într-una din zile, bunicii mele i-a fost rău... probabil din cauza caniculei sau a inimii..., dar mă simțeam foarte nesigură pe mine și mă tot rugam să fie bine! Este bunicuța mea favorită pe care o ador și pe care o voi iubi întotdeauna! Mă simțeam rău, nu știam ce să fac, voiam să o ajut, dar nu puteam și atunci îmi rămăsese doar să mă rog să fie bine! Și asta am și făcut! Cu ajutorul lui Dumnezeu, buni s-a însănătoșit și seara mi-a făcut gogoși, favoritele mele!
    M-am simțit atât de bine în această vacanță de vară! A fost ceva incredibil! Superb! Am cunoscut oameni noi..., am vizitat locurile pe unde acum câțiva ani mă jucam cu vecina mea... Par atât de ireale, dar, de fapt, sunt foarte adevărate! Satul Peștera este un sat atât de frumos și plin de viață, încât numai o zi dacă o petreci cu cei dragi te simți minunat! Tot în această vacanță am ajutat-o la treburile casnice pe bunica mea, am stat cu ea de vorbă, i-am povestit despre liceu, despre colegi, despre profesori, despre familie, depsre mine...,era foarte uimită..., nu-i venea să creadă cât am crescut! I-am spus că nu are nimic că nu există internet, pot sta și fără! Voiam să o văd fericită și în același timp mulțumită de mine! Și cred că am reușit!
   Când a trebuit să plec, în septembrie, frunzele pomilor începuseră să cadă… și buni să plângă..., dar am liniștit-o spunându-i că o să mă întorc în vacanța de iarna și vara viitoare o să vin iarași! A rămas așa de bucuroasă când a auzit ce i-am spus! M-a sărutat cu drag și ne-am îmbrățișat așa de călduros, încât nu îmi mai venea să plec! Vroiam să rămân acolo! Dar școala e școală și încet încet mă îndreptam spre autobuzul care mă aștepta... parcă nici lui nu-i venea să plece de acolo..., m-am urcat, m-am așezat pe scaun și la fereastră am zărit-o pe bunicuța! I-am făcut cu mâna și încet încet mă îndepărtam de ea, de satul meu... părăseam tot ce era mai frumos pentru a veni la școala.
   Acasă le-am povestit părinților cum mi-am petrecut vacanța de vară alături de buni și au fost foarte încântați că m-am simțit bine alături de cea mai dragă bunică! 

                                                   Vă pup. 
Cu mult drag, 
         Georgiana Porancea!
Casa bătrânească a bunicii - o minunăţie tradiţională
*