Cu bune şi cu rele, viața trebuie trăită...

     O seară minunată de miercuri, petrecută în fața calculatorului scriind.  Mai întâi vreau sa vă spun că mă bucur că am avut și eu, în sfârșit, ocazia să vă am alături și să am cui împărtăși toate gândurile mele... așa că... să pornim la drum...

   Viața mea... ce să vă spun eu vouă despre viața mea?... Trebuie să recunosc că am avut o viața foarte complicată până acum, adică, am 16 ani și simt că m-am maturizat aproape în întregime, mă simt o altă persoană, simt în sfârșit că trăiesc viața și pot să zic că o trăiesc din plin. Și toate aceste lucruri se datorează faptului că viața m-a pus la foarte multe încercări, am căzut, m-am ridicat, am luptat, am învins, am iubit, am rănit, am sperat, am visat și din toate acestea, pot să spun, AM ÎNVĂȚAT. Am avut momente de fericire, dar totodată și momente triste, iar aceste momente mi-au marcat viața. Un moment fericit în viața mea a fost atunci când, la vârsta de 7 ani, am aflat că voi avea un frățior, în sfârșit nu mai eram singură, aveam un tovarăș de joacă, aveam o persoană pe care să mă bazez, aveam pe cine să iubesc... să spun și momentele mai puțin frumoase, au fost foarte multe,dar nu o să le divulg pe toate, pentru că atunci aș scrie un roman, nu o povestire, și, pe deasupra, nici nu vreau să îmi mai amintesc de ele. Totuși sunt nevoită să spun unul sau două. Așaaa, să începem cu începutul: În sfârșit am crezut că am găsit fericirea, mă simțeam împlinită, nu mai aveam nevoie de nimic, eram fericită, repet, eram împlinită. Până într-o zi, când băiatul care mi-a schimbat viața și m-a făcut să zâmbesc, acest băiat care mi-a furat inima..., m-a rănit, mi-a spus că inima lui e la altă fată. În acel moment am crezut că totul s-a sfârșit, în momentul acela pur și simplu nu mai simțeam că trăiesc... eram de-a dreptul distrusă. Nu o să intru în detalii, pentru că nu asta vreau să accentuez în povestea mea. În sfârșit, mi-a trebuit ceva timp până să îl uit și să uit tot ce a fost între noi.

        Cred că v-am plictisit până aici, dar trebuie să vă spun că acesta e doar începutul. Vreau să fac foarte mare referire la titlu și până acum nu prea se vede această legătură. Nu o s-o mai lungesc atât de mult și o să vă spun  că oricât de grea ar fi viața voastră, oricât de multe probleme ați avea, să nu vă urâți viața, cu bune și cu rele, e a voastră și încercați să faceți tot posibilul să o trăiți din plin, bucurați-vă și trăiți-o cu adevărat.