Promit de ceva vreme că voi aduce aici, spre ştiinţa tuturor prinţeselor, frumoasa şi năstruşnica poezie creată de M. A., poezie care m-a lăsat, pur şi simplu, cu gura căscată. Cum draga de Mădă are simţul umorului, a acceptat fără probleme ideea postării.
Printre cărţile vechi din bibliotecă
DescopăR o poză veche cu noi.
O, adolescenţă, dulce perioadă a vieţIi,
Îmi amiNtesc cum cu fiecare zi ce trecea
ÎŢi descopeream esenţa din ce în ce mai savuroasă.
Cu timpul am rEalizat că de fiecare dată
Când ne-ai puS la încercare prietenia,
Tu nu ai vrut dEcât să ne faci să devenim mai puternice,
Mai reaListe în ceea ce priveşte viaţa,
Mai unitE.
Acum, când scriu, poezia este frumos aşezată, aşa cum mi-a trimis-o Mădă! Cum experienţa mea de blogger mi-a arătat-o, s-ar putea, ca după salvare, să apară modificări spectaculoase în pagină! Iertare! Cu imaginaţia care vă caracterizează, puneţi şi singure ordine-n versuri!
minunata previzualizare a intrarii in viata.
RăspundețiȘtergere